Am avut sansa sa o vizitez acasa, la Bucuresti, pe str. Timpului nr. 13. Bea cafele tari dupa cafele, injura cu haz si fuma tigara de la tigara (Kent). Am realizat atunci un ciclu de emisiuni pentru Radio Cluj, intitulat “Acasa la Ioana Radu” – banda se afla astazi in Fonoteca de Aur a Radio Cluj. Pe numele sau adevarat Eugenia (Jana) Braia, artista s-a nascut la 17 februarie 1917. Sora ei, Maria (Mia) Braia avea sa devina si ea o mare voce a cantecului romanesc. Jana a fost eleva a Liceului “Elena Cuza” din Craiova, unde a fost remarcata si incurajata sa cante de catre profesoara sa de muzica, Elena Simionescu. La 18 ani, pleaca la Bucuresti si incepe sa cante la restaurantul Cosna, cu Petre Alexandru. Aici il cunoaste pe tanarul student Henri Malineanu, care ii va compune romanta “Am inceput sa-mbatranesc”, dar si piesa “Nu se poate” – ultimul ei cantec, prezentat cu mare succes la festivalul de la Mamaia.
Afirmarea si pseudonimul
In acelasi an 1936, artista facea primele inregistrari la Radio Bucuresti, cu cantecele “Mi s-a rupt caruta-n drum”, “Buna seara, mandro, buna” si “Piatra, piatra“. In urma unui concurs organizat de Radiodifuziunea Romana timp de 7 zile, cu 800 de candidati din intreaga Romanie, au fost selectionate pentru inregistrari doar doua voci: Ioana Radu si Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Pseudonimul Ioana Radu i-a fost propus de un membru al Comisiei, Ion Filionescu, pianistul lui George Enescu. Urmeaza contracte la restaurantele “Azuga” din Ploiesti si “Potcoava” din Bucuresti. Dar anul decisiv in cariera artistei a fost 1947. Violonistul Grigoras Dinicu, compozitorul “Ciocarliei”, a fost sarbatorit la Ateneul Roman, la implinirea a 40 de ani de cariera; in acest spectacol festiv, Ioana Radu a cantat alaturi de Maria Tanase, Rodica Bujor, Fanica Luca si Ion Luican, acompaniata de orchestra Barbu Lautaru, ce avea 80 de instrumentisti. Ulterior, Ioana Radu a fost anagajata la Teatrul de Estrada (Constantin Tanase), unde canta si Maria Tanase, iar apoi la Circul de Stat.
Celebritati si nebuniile Ioanei
La restaurantul “Motanul negru” a venit sa o asculte Yehudi Menuhin. Ioana Radu l-a intalnit si pe Gilbert Bécaud, la magazinul “Muzica”, unde venise sa cumpere discuri cu…Ioana Radu, dar si pe celebra cantareata peruviana Ymma Sumak, ce venise sa dea doua concerte la Bucuresti. La restaurantul “Cina”, l-a cunoscut pe violonistul David Oistrach. Afacut un turneu memorabil in Bulgaria, iar la New York l-a intalnit intr-un restaurant romanesc pe Ion Dolanescu si a cantat impreuna cu el “Ciobanas cu trei sute de oi”. A fost casatorita de cinci ori. Era iubita de toata lumea pentru glumele sale si pentru buna dispozitie pe care o raspandea. Intr-un turneu in Ardeal, autobuzul artistilor a fost blocat din cauza unei carantine de febra aftoasa. Ioana s-a dat jos din autobuz si a spus colegilor ei de turneu: “Lasa bre, ca fac eu sa trecem de astia”. Si i-a spus paznicului de la bariera: “Bade, daca iti arat curul ne lasi sa trecem?” Si si-a dat chilotii jos, intorcandu-se catre bietul om – care, surprins, i-a spus: “Aoleu, dar ce cur mare si urat ai! Dati-va dracu’ de nebuni ce sunteti, na, mergeti unde vreti, sa nu va mai vad, Maica Precista si Isus Hristos…”
Accident si adio de la scena
Intr-o noapte, fiind in turneu, a suferit un grav accident de masina pe soseaua Orsova – Caransebes; a fost impresionata de afectiunea publicului care ii trimitea flori, cadouri si sute de scrisori de incurajare. Spectacolul de adio a decis sa il dea la Timisoara, Arad si Cluj, amintindu-si de cuvintele Mariei Callas: “Mai bine sa fii regretata, decat compatimita“. Ultimele aparitii in public au fost la cateva editii ale festivalului National de Romante “Crizantema de aur” si in 1986, cand Ion Popescu-Gopo a filmat-o pentru documentarul “Bucurestiul ieri, Bucurestiul azi, Bucurestiul maine”. I-a spus lui Gopo: “N-ai putut veni acum douazeci si cinci de ani?!” Artista avea 69 de ani. Un an mai tarziu, este sarbatorita la implinirea a 70 de ani; Electrecordul ii imprima doua discuri, iar Harry Negrin publica volumul “Romanta unei vieti – Ioana Radu”. Doi ani mai tarziu, la New-York, sora sa, Mia Braia, avea sa publice, la editura Lumea Libera, volumul “Amintiri”, in care dedica un capitol Ioanei Radu, “o Regina incununata de cantecele ei… de nu-i afli pereche”.
Motocicleta si povestea unui cantec
Dincolo de muzica, pasiunile sale erau: sa conduca masina si motocicleta (cu care nu respecta deloc limitele de viteza) si sa croseteze. De asemenea, adora animalele. Mi-a povestit ca, in timpul bombardamentelor din Bucuresti, din al doilea Razboi Mondial, si-a luat motocicleta si a fugit spre Ardeal. Catre seara, ajunsese in zona Sighisoarei, in satul Micasasa, unde s-a rugat de o baba s-o primeasca sa innopteze. Dupa ce si-a facut cruce vazand o femeie imbracata in haine de piele si calare pe motocicleta, baba si-a facut mila si a primit-o. In ograda matura o fatuca, Mariuca, inganand un cantecel frumos – “Toata lumea-mi zice lotru”. Imediat i-a scris cuvintele, l-a invatat si l-a cantat in primul spectacol de dupa razboi.
Stalin si decembrie ’89
Prin anii ’50, este chemata la Radio, impreuna cu Maria Tanase, sa imprime – pe melodia “Marioara di la Gorj” – un cantec pe jumatate in romaneste, pe jumatate in ruseste, dedicat lui Stalin, la ziua lui de nastere: “Foaie verde lin pelin / Zboara pasarica lin / Si du-i veste lui Stalin / Ca noi cu toti il iubim…” In fata acestor ineptii, Ioana s-a enervat si a inceput sa tipe la cei de la Radio: “Ati innebunit? Vreti sa-i cantam lui Stalin pasarica cu Marioara noastra de la Gorj? Hai, Marie, sa plecam, ca astia isi bat joc de noi si de cantecele noastre…” Au fost duse la Politie; noroc ca avea in poseta lana de impletit, ca sa-i treaca timpul… Pana in 1953, cand a murit Stalin, n-a mai avut voie sa apara in spectacole. Cand mergea la Vatra Dornei in turneu, era primita in secret in casa luxoasa a mamei lui Emil Bodnaras (mana dreapta a lui Gheorghiu Dej), care o adora. O lua cu ea si pe Maria Peter de la Cluj, careia ii zicea: “Sa nu spui la nimeni ca am fost aici…” In decembrie 1989, cand a fugit Ceausescu, Ioana Radu a fost invitata sa vorbeasca multimii din balconul Comitetului Central. Ion Dolanescu i-a telefonat seara, spunandu-i: “Regina mea, nu e bine sa-i vorbesti de rau pe cei care ti-au facut numai bine”, referindu-se la Nicolae si la Elena Ceausescu, ce erau pasionati de romantele sale. Ioana s-a suparat de aceasta remarca. Un an mai tarziu, pe 18 septembrie 1990, artista avea sa treaca in eternitate, fiind inmormantata la cimitirul Bellu. Ulterior, casa de discuri Electrecord din Bucuresti a editat 5 CD-uri continand 90 de melodii populare si romante din repertoriul artistei.
Prof. Vania Atudorei, Montréal
