Pentru multi romani, inteligenta “alor nostri” este doar o poveste menita sa ne consoleze pentru multele cusururi: parca mai usor ti se iarta greselile daca esti baiat destept. Cei care aduc drept exemplu reusitele elevilor si studentilor romani la olimpiadele si concursurile internationale, sunt indata striviti sub proverbul “cu o floare nu se face primavara.”
Adevarat ca, daca citim multe dintre ziarele romanesti sau daca privim la televizor, observam si singuri ca nu avem motive de mandrie. Asta deoarece aceia care ies in fata sunt “artisti” de duzina, VIP-uri de ocazie, “vedete” care se dau in stamba, mai mult sau mai putin imbracate, si al caror limbaj denota un nivel de educatie ramas la coada vacii. Daca ne mai gandim si ca astfel de emisiuni/articole se bucura de larga audienta, chiar avem motive sa ne ingrijoram pentru viitorul neamului romanesc. Iar cei care se lauda cu desteptaciunea romanilor par a fi din neamul lui Don Quijote.
Reprezentativa – desi tare trista – mi se pare povestea elevei castigatoare de concursuri care si-a reorientat cariera spre… filmele porno. La ce bun atata invatatura, cand se poate trai mult mai bine, in Romania, de pe urma unor altfel de indeletniciri?
Din fericire, lucrurile stau diferit pentru romanii care traiesc in Canada. Tinerii care au rezultate bune la invatatura si in cercetare sunt, mai intotdeauna, motivati sa continue. Chiar daca nici ei nu stau prea des in lumina reflectoarelor.
Cat priveste controversa privind inteligenta romanilor, o sa citez cuvintele profesorului Jean Talbot, director al programului MBA de la HEC. Intrebat despre studentii sai romani, profesorul ne-a spus ca Alex Popovici – care a luat premiul intai la concursul Best in Class al FEI (Financial Executives International) – este “un student exceptional, cu mult peste medie”. Despre Anca Ivanov, presedinta asociatiei studentesti, afirma ca e o studenta la fel de sclipitoare, cunoscatoare a cinci limbi. “Acum doi ani, mai spune profesorul de la HEC, cea mai buna studenta a noastra, Maria-Cristina Radu, era de asemenea romanca”. Profesorul adauga ca acum Maria lucreaza la Toronto, la banca TD. Sa amintim si ca Globe and Mail a publicat, cu ceva timp in urma, un articol despre cat de buni sunt copiii romanilor la invatatura si cum studiile superioare sunt o traditie in familiile romano-canadiene. Toate acestea pentru a va arata ca inteligenta romanilor nu e doar un mit. Si, ca sa va convingeti mai bine, va prezentam, in continuare, cativa dintre romanii cu rezultate deosebite in cadrul studiilor pe care le urmeaza la Montreal.
Aurelia SIMA
Ing. Chimie alimentara, B.Sc., M.Sc., candidat pt Doctorat (Ph. D.) Nutritie biomoleculara, Facultatea de Medicina, Universite de Montreal.
Determinanta in alegerea carierei a fost preferinta pentru chimie, în general, si mai ales pentru aplicarea ei in alimentatia umana. Folosirea alimentatiei ca vector pentru sanatate. Aurelia Sima inscrie, la capitolul studii, Facultatea de Tehnologia si Chimia Produselor Alimentare din Galati si un Master in cercetare Nutritie la Universite de Montreal.
Interesata mereu de domeniul alimentatiei si nutritiei umane, Aurelia Sima a trecut, de la pregatirea pentru industria alimentara, la naturopatie-nutriterapie si apoi spre cercetarea academica, în Nutritie clinica si biomoleculara).
Nici pentru ea, reusita n-a fost usoara. Au existat, mai intai, dificultati de ordin familial (intre altele, îngrijirea copilului), totul în contextul departarii de tara – fapt niciodata dorit si totdeauna regretat. A fost apoi adaptarea la conditiile Canadei si Quebecului.
Aurelia Sima considera ca exista inca o mare lipsa de comunicare a fondului conditiilor specifice catre imigranti, înainte de venirea lor aici. De exemplu, multi stiu dinainte ca se va face o evaluare teoretica a nivelului de studii, insa putini inteleg ca asta nu valoreaza nimic apoi, pe piata muncii (evaluare nu inseamna echivalare). De asemenea, exista (înca) o mare rigiditate în structura unor recunoasteri – armonizari rapide ale competentelor imigrantilor, prin programe de formare cu orientare functionala imediata (pentru a nu fi necesara reluarea studiilor de la capat). În ciuda eforturilor care se fac în ultima vreme, exista multa dezinformare, confuzie si îngreuiere administrativa în gestiunea programelor de profil.
In cazul Aureliei Sima, pe langa socul cultural dat de diferentele de mentalitate si de obiceiuri, o problema au reprezentat-o interminabilele lupte sociale locale: vesnica disputa dintre quebechezi si Canada engleza, cu amenintari de separare, disputa în care imigrantii pica, intr-un fel, la mijloc, ca ostatici de constiinta. Sau vesnicele lupte bazate pe caractere de rasa, unele minoritati etnice facand lobby (uneori agresiv) pentru obtinerea de avantaje sociale. In vreme ce acestea trebuie sa apartina, echitabil, tuturor, indiferent de rasa, religie, sex etc.
La capitolul rezultate obtinute, Aurelia Sima noteaza recunoasterea eforturilor academice si, recent (2008), o bursa de excelenta. Statutul iminent de Master graduate. Câteva articole pentru publicare si prezentari stiintifice în pregatire. Si, desigur, munca depusa pentru intrarea la doctoratul în Nutritie Biomoleculara, pe axa enzimologiei specifice metabolismului retinoizilor (vitamina A si metaboliti).
Iar printre planurile sale de viitor gasim dorinta de a obtine un brevet pentru învatamânt, prin cumul de certificate, deci fara sa fie nevoie de un Bac en enseignement.
Daniel Constantin MANOLESCU
Ing. Chimie alimentara si Biologie acvatica, B.Sc., M.Sc., candidat pentru Doctorat (Ph.D.) Nutritie biomoleculara, Facultatea de Medicina, Universite de Montreal.
Si-a ales aceasta cariera din dragoste pentru natura si din interes fata de miracolul evolutiei vietii pe pamant. Nutreste dorinta de a alina suferinta provocata de diversele boli si crede in prevenirea lor prin nutritie. Are un interes constant si pentru prezervarea unui mediu înconjurator sanatos si pentru o dezvoltare ecologica durabila.
Si-a inceput studiile la Facultatea de Tehnologia si Chimia Produselor Alimentare – Galati, Sectia Acvacultura si Ecologie acvatica. A continuat cu studii de nivel masteral în Franta (fiziologie comparata pentru nutritie si reproducere la vertebrate), finantate din munca personala, urmate de un Master in Nutritie la Universite de Montreal.
Cariera lui Daniel Constantin Manolescu ramâne în domeniul biologiei aplicate la sanatate, fiind dirijata spre trei domenii de interes: biologie a mediului (specializari în eco-toxicologie), biologie sportiva (Brevet Amerique du Nord ca antrenor personal de educatie fizica si fitness, brevet de scafandru sportiv) si biologie nutritionala (industria alimentara initial, apoi orientare spre fiziologia nutritiei, nutriterapie si spre cercetarea academica în Nutritie clinica si biomoleculara).
Principala problema cu care s-a confruntat a fost situatia din Romania de dupa ‘89: “Nu am cerut niciodata azil politic nicaieri, dar Mineriadele, Guvernele Iliescu si alte nedreptati flagrante m-au determinat sa emigrez legal pe alte meleaguri, în cautarea unui viitor mai bun. Am facut tot ce am putut în strainatate pentru a proiecta o imagine buna României, diferita de ceea ce proiectau atunci luptele pe ciolan si coruptia din tara.”
Probleme de ordin personal (decesul tatalui, obligatii familiale) au sporit dificultatea parcursului sau profesional. La acestea s-au adaugat cele de adaptare la societatea canadiana. Nu mica i-a fost dezamagirea, spune Daniel Manolescu, sa constate ca unele grupuri romanesti pastreaza si aici “tendinta balcanica de interpretare negativo-denigranta a vecinului.” Astfel, benevolatul va fi interpretat drept “ce se baga si asta?”, implicarea în viata publica sau sociala va fi interpretata drept “ce se da mare si asta!”, mecenatul sau generozitatea vor fi taxate drept “io-te-l, ba, vrea s-arate ca-i bogat!” Nealinierea partizana în vreo controversa dintre doua parti iti va atrage dusmania ambelor”. Din fericire, mai spune Manolescu, majoritatea comunitatilor române din Diaspora fac dovada generozitatii si ospitalitatii românesti.
La capitolul rezultate, Daniel Manolescu are multe de spus. A fost onorat cu Diploma si Medalia de Voluntariat de catre Ministrul canadian al Dezvoltarii si Cooperarii Internationale, Pierre Pettigrew, pentru contributii aduse benevol la rezolvarea unor dosare de interes public (epizootii piscicole în fluviul St-Laurent), în 2001. A primit, recent, doua burse de excelenta de la Departamentul de cercetare al Centre Hospitalier de l’Universite de Montreal. A completat un al doilea ciclu de studii de Master si a publicat articole pe teme stiintifice în reviste de profil din SUA, Canada si Europa. La acestea se adauga statutul de Asistent universitar la Facultatea de Medicina, departamentul de Nutritie al Universite de Montreal. Printre planurile de viitor se numara obtinerea brevetului pentru învatamântul secundar si colegial, dar mai ales obiectivul de a continua în învatamântul universitar, ca Charge de cours si Profesor.
In timpul liber, Daniel Manolescu se implica in activitati socio-culturale, prin intermediul Forumului AGORA ROMAGNA LATINA, o fundatie in memoria tatalui sau, profesorul Constantin Manolescu (medaliat cu Meritul Cultural al Romaniei, clasa I), de la care a mostenit pasiunea pentru cultura si literatura.
Alexandru POPOVICI
La sfarsitul anului trecut, cateva ziare din Montreal anuntau succesul primei echipei de studenti de la HEC care participa la prestigioasa competitie anuala Best in Class, organizata de FEI (Financial Executives International Canada), in Toronto. Echipa era formata din 4 persoane: o indianca, o rusoaica, un iranian si… un roman.
Ca elev de liceu (craiovean), Alexandru Popovici a castigat trei premii consecutive la faza nationala a Olimpiadei de matematica. In clasa a XII-a, s-a reorientat totusi spre stiintele economice. O bursa Soros i-a permis sa-si continue studiile la Universitatea Americana din Bulgaria. Cum costul studiilor acolo era foarte ridicat (in jur de 12.000$ pe an) – mult peste posibilitatile financiare ale familiei sale – Alexandru a reusit sa obtina alte si alte burse, incheind cu succes (Magna Cum Laude, intre primii zece studenti) facultatea de Economie si Administratia Afacerilor.
Intre timp, parintii depusesera actele pentru emigrare in Canada. “Pe vremea aceea, eu eram indragostit de o australianca si as fi vrut sa emigram in Australia”, isi aminteste Alexandru, usor amuzat. Lucrurile au luat o intorsatura dramatica odata cu decesul tatalui, Alexandru fiind nevoit sa aiba grija de familia sa, mama si cei doi frati mai mici. Sositi in Canada, tanarul de 23 de ani a obtinut rapid de lucru, la firma Deloitte (unde a lucrat primii 4 ani ca auditor financiar, pentru ca in prezent sa fie director de fuziuni si achizitii, lucrand, de obicei, ca si consultant pentru cumparatorii de companii. Cum a reusit aceasta performanta? “Venisem cu un dosar excelent, universitatea din Bulgaria era acreditata in State, aveam o multime de activitati extrascolare”, spune Alexandru.
In paralel, a inceput o serie de noi studii, la Universitatea McGill, in 2003, la doar o luna dupa sosirea in Montreal. A absolvit mai intai un program de contabilitate scurt, de care avea nevoie pentru a se inscrie mai departe, la programul in urma caruia devenea expert contabil. Un program de nivel Master, foarte selectiv: “Din toti absolventii certificatului – si erau cateva zeci – au acceptat numai 7 persoane.” Alexandru Popovici s-a numarat, desigur, printre acestea, reusind, in plus, sa termine printre primii din clasa. Pentru el, este usor acum sa se mentina mereu in frunte, deoarece si-a format “un anume stil de invatare”.
In septembrie 2008 a inceput cursurile la HEC, in cadrul unui MBA care-l ajuta sa adauge finantele, ca domeniu de specializare, in CV-ul sau. Si aici s-a impus din prima, obtinand cel mai mare punctaj, 770 din 800 (media fiind de 610) la testul de admitere. Concursul Best in Class e primul la care a luat parte ca reprezentant al HEC. “A avut loc o preselectie interna si s-a format echipa din studenti cu specializari diferite – contabilitate, marketing, IT. Au fost 10 echipe, din cele mai bune scoli canadiene. Ne-a fost prezentat, chiar de catre directorul ei executiv, cazul unei banci – caz real deci – si ni s-a cerut sa-i evidentiem problemele si sa propunem solutii. A doua etapa a fost sa gasim rezolvarea pentru o criza de lichiditati.” Planul de afaceri elaborat de echipa HEC i-a adus mult-ravnitul premiu, impreuna cu 10.000 de dolari. Reusita l-a motivat pe Alex sa continue – acum este deja calificat, in runda a doua, la un concurs organizat de Universitatea Nationala din Singapore.
Alexandru se implica si in viata comunitatii romanesti, oferind informatii, pe forumul quebec.ro, celor interesati de domeniul scolii in Quebec. Pe langa asta, in urma recomandarilor sale, alti trei romani si-au gasit loc la firma Deloitte.
Nicoleta HERASCU
“Am facut Facultatea de fizica pentru ca in Romania comunista era mult mai interesanta decat Politehnica sau ASE-ul. Pot spune insa ca am avut un interes pentru aceasta disciplina din liceu, unde participam la olimpiade sau cercuri stiintifice. M-a fascinat fizica, dupa cum m-a fascinat ideea de a folosi matematica in chip de limbaj, pentru a reda fenomenele naturii.
Am terminat facultatea, cu o specializare cu nume pompos: optica, spectroscopie, plasma si laseri. Dupa aceea, am lucrat cateva luni in invatamant. Stiam dinainte ca nu e de mine. Si am aflat si pe viu, ca sa zic asa.
Am inceput deci sa lucrez in cercetare la INOE 2000, un institut de pe platforma Magurele specializat in opto-electronica. In paralel, am facut un Master, tot in fizica. Dupa zece ani, m-am decis sa emigrez si am ajuns in Canada in februarie 2007. M-am interesat prima data despre cum ma pot perfectiona la Concordia University, unde am fost admisa la un Master. Inceperea acestuia a fost amanata de tot felul de chichite administrative, o buna parte din hartiile necesare admiterii fiind obtinute cu greu din Romania. Am inceput insa in toamna lui 2007 sa lucrez ca asistent de cercetare la Concordia, iar din ianuarie 2008 am putut sa incep si Masterul.
Problemele pe care le-am intampinat au fost, in principal, din cauza faptului ca proveneam dintr-un sistem putin cunoscut, de unde este greu sa obtii un act intr-o limba de circulatie internationala (desi vorbim de Universitatea din Bucuresti, in teorie cea mai importanta institutie de invatamant superior din Romania.)
In prezent, imi impart timpul intre munca in cercetare si cea de asistent universitar, cu cinci grupe de laborator. Urmeaza o participare la o conferinta importanta in Statele Unite, plus o posibila specializare in Europa.
Am in plan obtinerea unui doctorat si continuarea muncii in cercetare sau in invatamantul superior.”
