– interviu cu dl Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe din România –
La sfârşitul anului trecut, Ministerul Afacerilor Externe din România a lansat spre dezbatere publică un Proiect de lege privind votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Luna trecută am publicat informaţii ample despre acest proiect de lege şi am prezentat modalitatea în care procesul de votare este prevăzut a funcţiona. Deoarece considerăm că iniţiativa MAE român este extrem de importantă pentru românii care trăiesc în afara graniţelor ţării şi implicit pentru comunitatea românească din Canada, am găsit oportun să realizăm un interviu cu domnul ministru de Externe Teodor Baconschi, din dorinţa de a lămuri cât mai multe aspecte ale acestei iniţiative. Dacă va fi adoptată de Parlamentul României, Legea votului prin corespondenţă va oferi celor aproximativ 3 milioane de cetăţeni români care trăiesc în afara graniţelor ţării posibilitatea de a participa la procesul electoral din România şi de a contribui astfel la schimbarea în bine a ţării noastre de origine, trimiţând în Parlament pe acei politicieni care răspund cel mai bine unor criterii de competenţă şi moralitate, apropiate de cele pe care le observăm în societăţile în care trăim.
Vă prezentăm mai jos interviul pe care dl ministru Baconschi a avut amabilitatea de a-l acorda publicaţiei noastre, cu precizarea că cele mai importante părţi din el vor fi publicate şi în ediţia tipărită a publicaţiei Pagini Româneşti din 18 februarie.
Pagini Româneşti: Domnule ministru, aţi lansat recent în dezbatere publică proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, lucru pentru care vă mulţumim. Care sunt şansele ca legea să treacă de Parlament şi să intre în vigoare începând cu următoarele alegeri, din 2012?
Teodor Baconschi: Am lansat, la 28 decembrie 2010, în dezbatere publică, o lege foarte solid concepută şi care a acordat o importanţă deosebită elementelor de securizare a votului. Întreaga procedura a fost minuţios analizată, explicată şi detaliată în lege. Votul prin corespondenţă a devenit o necesitate o dată cu creşterea numărului cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor, iar MAE a dorit să vină în întâmpinarea acestei nevoi. Diaspora trebuie să îşi poată exercita influenţa în mod adecvat într-o democraţie.
Ca urmare a mesei rotunde pe care am organizat-o la sfârşitul lunii ianuarie la MAE – şi la care au participat toate părţile interesate de această lege (reprezentanţi ai societăţii civile, reprezentanţi parlamentari şi neparlamentari ai partidelor politice, MAI, AEP, Departamentul Românii de Pretutindeni) – pot să vă spun că există un consens larg în ceea ce priveşte necesitatea adoptării acesteia, astfel încât îmi exprim speranţa că vom reuşi să ducem în cursul anului 2011 procesul la bun sfârşit.
Atrag atenţia, în acest context, că potrivit recomandărilor OSCE/ODIHR, legislaţia în domeniul electoral trebuie adoptată anterior organizării scrutinului electoral, care va avea loc în 2012 şi nu doar cu câteva luni înainte de alegeri, aşa cum s-a întâmplat până în prezent. Astfel, 2010 a fost un an de reflecţie asupra introducerii acestei metode alternative, iar 2011 este anul în care se vor desfăşura procedurile de adoptare a legii.
Prin adoptarea unei legi privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot va fi asigurată într-o măsură extinsă posibilitatea exercitării unui drept fundamental pentru alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Rezultatul va fi creşterea participării la vot, creşterea numărului votanţilor activi din afara graniţelor, care până acum nu participau la acest proces democratic din cauza distanţelor prea mari până la secţiile de votare şi din cauza cozilor care se formau la secţiile de votare din străinătate. Prin introducerea acestei metode alternative, problema secţiilor de votare insuficiente va fi rezolvată.
Dorim să le oferim concetăţenilor noştri din diaspora posibilitatea de a influenţa mersul lucrurilor în ţară
PR: Am văzut că liderii Opoziţiei politice din România nu doresc deloc această lege, acuzând partidul din care faceţi parte, PDL, că urmăreşte fraudarea alegerilor. Este adevărat că asta vreţi?
Teodor Baconschi: În primul rând, ţin să vă spun că experţii care au redactat această lege au introdus dispoziţii pentru a limita la zero riscurile de fraudare, securizarea votului constituind o prioritate. Totodată, nu cred că este oportun să generalizăm, să spunem că liderii Opoziţiei nu doresc deloc această lege – cred că există un consens la nivelul clasei politice cu privire la necesitatea acestei legi. Ne-am dorit ca pe perioada cât acest proiect s-a aflat în dezbatere publică să generăm o dezbatere aplicată şi constructivă, pe fond – nu politicianistă, nu redusă la acuzaţii nefondate – ne dorim să le oferim concetăţenilor noştri din diaspora libertatea politică de a-şi exprima opţiunea electorală şi de a influenţa mersul lucrurilor în ţară.
În plus, nu socotesc că vreun partid politic sau partidele din actuala coaliţie de guvernare au, într-un fel sau altul, monopol asupra opţiunii de vot a românilor. Nu avem cum să ştim ce vor prefera să voteze conaţionalii noştri din diaspora în 2012 sau în 2014. Important este însă ca ei să aibă, în condiţii echitabile, acces la exprimarea constituţională a opţiunilor politice şi vă asigur că din punctul meu de vedere aceasta este o misiune esenţială, pe care ne-am asumat-o pentru a scrie acest proiect de lege.
Frauda electorală se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
PR: Care sunt asigurările pe care le puteţi da că votul prin corespondenţă nu favorizeaza fraudarea alegerilor mai mult decât votul clasic?
Teodor Baconschi: În elaborarea Legii, s-a acordat o atenţie deosebită pentru asigurarea secretului votului precum şi pentru prevenirea fraudării. Se pot enumăra o serie de elemente:
– imprimarea buletinului de vot pe hârtie care conţine elemente de siguranţă;
– la prezentarea machetei buletinului de vot pot participa delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţile naţionale care participă la alegeri şi candidaţii independenţi;
– atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot are şi acesta elemente de siguranţă şi ţine locul documentului de identitate (paşaport, carte de identitate, titlul de călătorie) pe baza căruia alegătorul îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare;
– atestatul asigură unicitatea votului prin corespondenţă; atestatul cuprinde şi o declaraţie pe proprie răspundere că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat.
– alegătorul aplică un autocolant cu menţiunea „Votat” pe buletinul de vot şi apoi introduce buletinul într-un plic alb pe care îl sigilează şi aplică un autocolant tip kinegramă;
– alegătorul trimite apoi la misiunea diplomatică sau oficiul consular într-un alt plic atestatul şi plicul care conţine buletinul de vot sigilat; plicul trebuie să ajungă la misiune cu o zi înainte de organizarea scrutinului;
– preşedintele biroului electoral primeşte de la secretariatele misiunii diplomatice sau oficiilor consulare pe bază de proces verbal documentele primite,
– în ziua votării, între orele 06.00 şi 07.00, preşedintele biroului electoral consemnează în listele electorale alegătorii care au votat prin corespondenţă, ca măsură de prevenire astfel a votului multiplu;
– după încheierea votării se deschid plicurile care conţin corespondenţa, se verifică existenţa atestatului şi conformitatea datelor înscrise în acesta cu listele electorale
– plicurile care conţin buletinul de vot în care alegătorul şi-a exprimat dreptul de vot se introduc într-o urnă specială destinată votului prin corespondenţă.
Votul multiplu se sancţionează de către legislaţia română în vigoare. (art. 54 din Legea nr. 3/2000, art. 26 din Legea nr. 370/2004, art. 56 din Legea nr. 35/2008 şi art. 224 din Legea nr. 33/2007)
Exemplificare – Art. 56 din Legea nr. 35/2008 – Fapta de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot asigură unicitatea votului prin corespondenţă.
PR: Opoziţia pare să favorizeze votul electronic. Credeţi că acesta poate fi fraudat mai puţin?
Teodor Baconschi: Votul electronic reprezintă una dintre aplicaţiile cele mai aşteptate ale noilor tehnologii, dar şi cele mai contestate în ultima perioadă în mai multe state europene (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Irlanda) şi SUA. Au fost încercate două tipuri de sisteme în Europa – unul de numărare electronică a voturilor, iar cel de-al doilea de vot propriu-zis electronic.
Votul reprezintă mai mult decât o acţiune care poate fi facilitată de calculatoare, fiind, probabil, cea mai importantă acţiune democratică la care sunt aşteptaţi să participe toţi cetăţenii cu drept de vot şi care-i va desemna direct pe cei aleşi să conducă destinele electorilor.
În aceste condiţii este de la sine înţeles aspectul vital al încrederii în sistemul electronic de vot. Poate să asigure aplicarea noilor tehnologii această încredere totala în prezent? Sau sistemul clasic de hârtie şi stampilă este cel menit să ne înlăture suspiciunile? Suntem oare pregătiţi pentru un astfel de sistem de vot electronic? Am văzut recent că el a eşuat chiar şi în Statele Unite ale Americii.
Votul electronic a fost testat experimental în unele state, inclusiv prin proiecte pilot, care au dovedit tehnic posibila sa funcţionare sigură, asemeni sistemului de e-banking, reţinerile de faţă de generalizare derivând din costurile deosebit de mari, pe care le-ar presupune introducerea la scară largă, de câteva ori mai mari decât cele ale sistemelor clasice de corespondenţă”
Cei 3.000.000 de cetăţeni români cu drept de vot, care trăiesc şi lucrează în afara României au trimis acasă între 5 şi 9 miliarde de euro pe an
PR: Impresia mea este că, în realitate, Opoziţia nu doreşte ca românii din străinătate să poată vota în număr mare, iar votul electronic, pe care spune că-l susţine, nu este altceva decât o diversiune, fiindcă nu vor vota nici o astfel de lege, atunci când ea va fi depusă în Parlament. Dumneavoastră ce credeţi?
Teodor Baconschi: Cred că este datoria morală a Guvernului şi a legiuitorilor acestei ţări să asigure condiţii echitabile, acces la exprimarea constituţională a opţiunilor politice a conaţionalilor noştri de peste hotare. Românii din afara graniţelor sunt foarte implicaţi în realităţile sociale şi politice din România şi îmi doresc ca aceştia să participe activ la modelarea viitorului ţării lor de origine. Cei 3.000.000 de cetăţeni români cu drept de vot, care trăiesc şi lucrează în afara României au trimis acasă între 5 şi 9 miliarde de euro pe an din propria lor muncă; ei sunt practic parte din corpul politic al naţiunii române.
Dreptul constituţional sacru de a-ţi exercita opţiunea politică trebuie facilitat pentru toţi conaţionalii noştri. Consider că promovarea lui este un enorm progres pentru coeziunea naţională, pentru demnitatea naţională şi, până la urmă, pentru ceea ce urmează să alegem în următorii ani, astfel încât România să devină o societate şi un stat respectat şi în care cetăţenii săi au încredere.
