Acordul social dintre Canada şi România, pe înţelesul tuturor

Pensiile, o problemă?

Peste câteva zile, la 1 noiembrie, intră în vigoare Acordul social între România şi Canada, care ne va facilita obţinerea drepturilor de pensie pentru anii munciţi în România. Cum sistemul românesc de pensie trece printr-o criză de fond, întrebarea care se pune este dacă acesta va putea evita falimentul. Anul acesta, Guvernul român va împrumuta 4 miliar­de de euro pentru a plăti cele peste 7 milioane de pensii şi in­-demnizaţii sociale, câte debursează în fiecare lună Casa Naţională de Pensii şi Asi­gurări Sociale. Spre comparaţie, Canada are rezerve de 65 de miliarde de dolari la fondul de pensii, iar rezer­ve­le provinciei Québec se ridică la 33 de miliarde de dolari, bani suficienţi pentru plata pensiilor timp de 3 ani, chiar şi în situaţia în care orice contribuţie ar înceta.

[pullquote]Citeşte şi Cât de rău stăm cu pensiile? O comparaţie România – Québec – Canada[/pullquote]Semnat încă din 19 noiembrie 2009, Acordul în domeniul securităţii sociale dintre România şi Canada va intra în vigoare la 1 noiembrie 2011. Începând cu această dată, românii care trăiesc în Canada vor beneficia de câteva avantaje legate de drepturile lor de pensie, atât pentru perioada trăită şi muncită în România, cât şi pentru cea din Canada.

Aşa cum am mai arătat în numerele noastre anterioare, de prevederile integrale ale Acordului se vor bucura doar românii care trăiesc în restul provinciilor Canadei, şi nu cei din Québec. Pentru românii din provincia francofonă, prevederile Acordului se aplică numai în ceea ce priveşte pensia federală de bătrâneţe (Old Age Security, OAS). Pentru drepturile legate de pensia bazată pe contribuţiile financiare personale, prevăzute în  Québec Pension Plan (sau Régime des Rentes du Québec), românii din provincia Québec vor trebui să aştepte finalizarea Acordului dintre guvernul provincial şi cel român. Acesta a fost deja semnat în luna iunie a acestui an şi urmează să fie parafat şi votat de parlamentele de la Québec şi Bucureşti. O dată precisă pentru intrarea sa în funcţiune nu se cunoaşte, dar, dacă e să ţinem cont că Acordul româno-canadian a avut nevoie, după sem­nare, de 2 ani pentru a intra în vigoare, atunci ne putem aştepta ca Acordul înre Québec şi România să devină funcţional cel târziu în 2013.

În cele ce urmează, vom încerca să vă oferim mai multe informaţii despre pensia federală de bătrâneţe, OAS, dar şi despre sistemele de pensii din România şi Canada.

Condiţia de 10 ani de rezidenţă în Canada dispare

Începând cu 1 noiembrie a.c., românii care trăiesc în Canada şi au împlinit vârsta de 65 de ani nu mai sunt nevo­iţi să aibă minim 10 ani de rezidenţă canadiană pentru a primi pensie federală de bătrâneţe. Aceasta este, în opinia noastră, principala schimbare pe care o aduce intrarea în vigoare a Acordului româno-canadian pentru românii care trăiesc în provincia Québec. Este foarte important să ştiţi, înainte de a aplica pentru pensia federală de bătrâneţe, că nivelul pensiei federale se va calcula exclusiv în baza anilor de rezidenţă efectivă în Canada şi că obţinerea unei pensii federale de bătrâneţe nu dă dreptul, în mod automat, şi la celelalte forme de ajutor federal: Guaranteed Income Supplement (suplimentul pentru venit garantat) sau Allowance Program (alocaţie pentru venituri scăzute).

Pensia federală de bâtrâneţe – Old Age Security Plan

Pensia federală de bătrâneţe, în engleză Old Age Security Plan (OAS), este o retribuţie lunară pe care o primesc majoritatea cetăţenilor canadieni care au împlinit vârsta de 65 de ani.

Cine este eligibil pentru OAS?

Sunt trei factori care determină eligibilitatea la OAS: vârsta, statutul legal în Canada şi numărul de ani trăiţi efectiv în această ţară. Pentru a putea primi pensia OAS trebuie să îndepliniţi următoarele condiţii:

Situaţia 1 – persoane care locuiesc în Canada

– să aibă 65 de ani împliniţi;
– să locuiască în Canada, în calitate de cetăţean canadian sau rezident permanent;
– să fi trăit efectiv în Canada timp de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.

Situaţia 2 – persoane care locuiesc în afara Canadei

–  să aibă 65 de ani împliniţi;
– să fi avut cetăţenia canadiană sau statutul de rezident permanent înainte să fi părăsit Canada;
– să fi trăit în Canada cel puţin 20 de ani după vârsta de 18 ani.

În cazul în care nu îndepliniţi condiţiile niciuneia din cele două situaţii, vă puteţi califica totuşi pentru OAS graţie Acordului social dintre Canada şi România. Acesta permite canadienilor de origine română să devină eligibili pentru OAS cu ajutorul perioadei de contribuţie la sistemul de pensii din România.

Când trebuie depusă aplicaţia?

Aplicaţia pentru OAS trebuie depusă cu 6 luni înainte ca persoana respectivă să împlinească vârsta de 65 de ani sau în momentul în care aceasta primeşte de la Guvernul federal formularele oficiale. Formularele se pot ridica personal de la un centru Service Canada, se pot comanda prin telefon (la numărul 1 800 277 9914) sau pot fi tipărite de pe site-ul: www.servicecanada.gc.ca

De ce documente este nevoie?

Dacă aplicantul nu este născut în Canada sau dacă nu a locuit în mod continuu aici după vârsta de 18 ani, trebuie să facă dovada statutului legal (documente de cetăţenie sau de rezidenţă). De asemenea, trebuie să dea o declaraţie care să cuprindă toate ieşirile şi intrările din şi în Canada făcute după împlinirea vârstei de 18 ani. Este posibil să i se ceară, în plus, nişte documente care să justifice cele declarate.

Cum se calculează nivelul pensiei?

Pensia federală de bătrâneţe este ca un tort împărţit în 40 de porţii egale. Dacă vă calificaţi pentru o pensie completă, veţi primi lunar tortul întreg. Dacă nu, veţi primi doar o parte, în funcţie de anii pe care i-aţi trăit efectiv în Canada. În acest moment, pensia completă de bătrâneţe este de 537,97$ pe lună.

Cine primeşte pensia completă?

Puteţi primi pensia completă dacă îndepliniţi următoarele condiţii:

1. Aţi trăit în Canada timp de cel puţin 40 de ani după împlinirea vârstei de 18 ani;
2. Aţi împlinit vârsta de 25 de ani pe sau înainte de 1 iulie 1977, iar la acea dată îndeplineaţi următoarele condiţii:

– locuiaţi în Canada SAU
– nu locuiaţi în Canada, dar aţi avut rezidenţa aici în anumite perioade după vârsta de 18 ani SAU
– eraţi în posesia unei vize de imigrare în Canada, care era valabilă la data de 1 iulie 1977 ŞI
– aţi locuit în Canada în ultimii 10 ani consecutiv, înainte ca aplicaţia dvs. pentru OAS să fie aprobată.

Dacă această ultimă condiţie nu este îndeplinită, vă mai puteţi califica pentru o pensie completă dacă îndepliniţi următoarele două cerinţe:

– aţi locuit în Canada pe tot parcursul anului dinaintea aprobării aplicaţiei pentru OAS ŞI
– după vârsta de 18 ani, aţi locuit în Canada cel puţin 3 ani pentru fiecare an care vă lipseşte din cei 10 obligatorii.

Pensia parţială

Dacă nu îndepliniţi condiţiile arătate mai sus, atunci vă veţi califica probabil pentru o pensie parţială. Aceasta vă dă dreptul la 1/40 din pensia totală pentru fiecare din anii compleţi de rezidenţă canadiană. În mod normal, perioada minimă pentru a primi pensia parţială este de 10 ani de rezidenţă. Însă în baza Acordului social semnat între România şi Canada, această condiţie dispare pentru cei care au contribuit la sistemul de pensii din România.

Problema este că numărul de “felii de tort” pe care le primeşte fiecare este egal cu numărul anilor de rezidenţă efectivă în Canada. O persoană care are, să zicem, doar 5 ani de rezidenţă şi, în baza Acordului româno-canadian, aplică pentru pensia federală după 1 noiembrie 2011, va primi doar 67,25$ pe lună (537,97$ împărţit la 40 şi înmulţit cu 5). Însă partea cea mai proastă este că acest număr de ani nu se va mai modifica niciodată. Dacă pensia de bătrâneţe a fost aprobată luând în calcul doar 5 ani de rezidenţă, cifra va rămâne valabilă pentru tot restul vieţii. Astfel că ar trebui calculat, pentru fiecare caz în parte, dacă nu este mai interesant să se aştepte împlinirea efectivă a termenului de 10 ani de rezidenţă canadiană, ceea ce ar da dreptul la un sfert din pensia federală completă.

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

Ultimele articole

Articole similare