Despre români, în presa canadiană / CIA-ul nostru, cel de toate zilele

CIA-ul nostru, cel de toate zilele

The Globe and Mail şi The Gazette scriu despre noile revelaţii privind existenţa unor închisori se­crete ale CIA la Bucureşti. Până şi Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor de la 11 septem­brie 2001, a fost adus şi inte­rogat la Bucureşti. România, prin ministrul său de Externe, Teodor Baconschi, a negat orice implicare, în vreme ce CIA nu a comentat.

Dezvăluirile au fost făcute de către Associated Press, în urma unei investigaţii la care au contribuit şi două instituţii de presă din Germania: cotidianul Süddeutsche Zeitung şi postul de televiziune ARD.

Închisoarea CIA a funcţionat în clădirea ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat) situată în Sectorul 1 din Bucureşti.

Noii chinezi ai Canadei

Românii au devenit subiect de discuţii politice în New Brunswick. Deputatul conservator Bernard Valcourt se plânge, în The Globe and Mail, de faptul că locuitorii provinciei nu vor să lucreze. Patronii sunt astfel obligaţi să aducă mun­citori din România. În acest timp, New Brunswick este printre provinciile canadiene cu cel mai mare număr de persoane aflate pe ajutor de şomaj. A trăi din ajutorul de şomaj a deve­nit un stil de viaţă, spune Bernard Valcourt. În schimb, responsa­bilitatea româ­nilor este apreciată de toată lumea. Globe and Mail afirmă că 10.000 de români declară, anual, că lucrează în afara ţării lor. Dintre aceştia, Canada ia 20%, ceea ce înseamnă că locurile de muncă oferite aici sunt apreciate de mun­­­cito­rii români.

Canada se deschide vinului românesc

Vinurile româneşti au intrat mai demult pe piaţa canadiană. Dacă locuitorilor din Québec SAQ le oferă numai opt sortimente de vinuri româneşti, cei din New Brunswick, de exemplu, au o ofertă mai bu­nă. Publicaţia Times & Transcript face un elogiu vinului ro­mânesc şi prezintă opt dintre sortimente. Două (Terra Romana Milenium, 2007 şi Prahova Valley Reserve Pinot Noir, 2009) au obţinut chiar medalii la 2011 World Wine and Food Expo. Ultimul a luat  medalia de aur la categoria vinuri din Lumea Veche cu preţul sub 15$.

Revoluţia, ca un musical

Revoluţia română din decembrie 1989 a devenit subiectul unui musical în Winnipeg, Manitoba, anunţă Winnipeg Free Press. Intitulat December, spectacolul mixea­ză povestea Revo­lu­ţiei române cu 20 de piese de Beatles. Pe scenă vor fi 20 de actori, iar regizorul va juca şi rolul lui Làszlo Tökes.

“Imperiul răului a căzut în Ro­­mânia pe 25 decembrie şi, pentru prima dată în 50 de ani, oamenii au putut celebra Crăciunul cu bucurie şi libertate”, spune ini­ţiatorul proiectului, Marc Moir.   Musicalul face parte din proiectele de teatru creştin care au loc în această perioadă a anului în Winnipeg.

Aceşti imigranţi discreţi

Din păcate, despre unii dintre imigranţii de origi­ne română aflăm doar atunci când mor că au fost importanţi pentru Canada. Ei sunt fie veniţi prea demult, fie prea bine integraţi, fie prea discreţi. Este cazul lui Leslie Green, fiu al unei familii de evrei emigrate din România la începutul secolului trecut, despre care scrie Edmonton Journal, anunţându-i decesul, la vârsta de 91 de ani. Leslie Green a fost membru al departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii Alberta din 1965 până în 1991, când s-a pensionat. El a fost specialist în drept internaţional, având o contri­buţie însemnată la dezvoltarea drepturilor omului şi a legilor pentru urmărirea criminalilor de război.

Una din paginile din revista Joobboom

Exodul creierelor

Revista Jobboom publică două pagini destinate exodului forţei de muncă din România. Un fenomen care atinge proporţii catastrofale: nu mai puţin de 13% dintr-o populaţie de 21.4 milioane. Statisticile Băncii Mondiale arătau, în 2010, că 2,8 milioane de români lucrau în afara ţării. Dintre aceştia, conform aceleiaşi statistici, 2,1 milioane locuiau şi munceau în ţări din Uniunea Europeană.

Mai grav este că din ce în ce mai mulţi absolvenţi de universitate pleacă din ţară. Revista compară sala-rii­le pentru câteva categorii profesionale. Un medic câştigă, în România, aproximativ 320$ canadieni pe lună. În Europa, el va primi în jur de 4.200 CAD lunar. Un veterinar renunţă la salariul său de 490 CAD din ţară pentru aproape 7.000 de CAD, în Germania.

Artistul mozaicului

Lilian Broca este unul dintre puţinii artiştii cana-dieni specializaţi în arta mozaicului, scriu Vancouver Sun şi Straight.com. O carte recent apă­rută, The Hidden and the Revealed: The Queen Esther Mosaics of Lilian Broca, dezvăluie munca titanică din spatele fiecărui mozaic. Cartea prezintă povestea lu­crării The Queen Esther Mosaics, o serie de 10 opere care reiau povestea re­ginei Esther (Estera, în română), cea care i-a salvat pe evrei de la genogidul plănuit de soţul ei, Xerxes I, regele Persiei.

Provenit dintr-o familie evreiască, Lilian Broca a emigrat în Canada în 1962. Între 1964 şi 1968 a studiat artele la Universitatea Concordia din Montréal.

Sex la români şi canadieni

Compania farmaceutică Lily a publicat, în Vancouver Sun, un studiu despre obiceiurile sexuale în diferite ţări ale lumii. Iată câteva date despre Canada vs. România, la acest capitol. În România, o tre­i­­me dintre cei care au răspuns la sondaj nu discută despre problemele lor sexuale cu medicul. Canada este la cealaltă extremă: canadienii nu au nicio reţinere în a vorbi despre sex cu medicul lor de familie. Pentru a compensa, românii sunt printre cei mai activi pe internet, în căutare de informaţii legate de viaţa sexuală. Şi femeile românce se află în top: când vine vorba de găsit scuze pentru a evita un act sexual. Scuza cea mai des invocată este oboseala. Canadie­nii preferă sexul în timpul week-endului, cu sâmbătă – ziua regină. 79% dintre ei susţin că ajung la sex spontan, faţă de 86% -  la nivel mondial. Românii nu sunt aşa spontani, dar planifica­rea dă roade: alături de mexicani şi portu­ghezi, ei declară că fac sex de două ori pe săptă­mână.

  • Marian Costache

    JALEA EMIGRÀRII

     

    De la Sydney la Paris

    Occidentul e un vis

    Pentru tânàrul haihui

    Ce migrà din tara lui

    Pe mosia nimànui.

    Pleacà sàracul roman

    Slugà la un alt stàpân,

    Cà în Tara Româneascà

    A ajuns ca sà
    domneascà

    Politica miseleascà.

    De la New York la Berlin

    Emigrarea e un chin,

    Cu vizà sau clandestin

    Îti croiesti un alt destin.

    Cu trenul sau cu vaporul

    Tineretul îsi ia zborul,

    Si cu avioanele

    Traverseaz’oceanele

    Peste tàri îndepàrtate

    În neagra strìnàtate.

    Din Vancouver la Viena

    Vestu-l soarbe ca
    hiena,

    Apusu îl exploateazà,

    Îl sfârtecà si-l devoreazà

    Si îi furà ce creeazà.

     

    E tàranu-n disperare

    Cà nu are de mâncare,

    N-are plug, n-are
    tractoare

    Cu ce ara pe ogoare.

    Nu mai are nici sudoare

    Si sufletul ràu îl doare

    Cà nu poate sà tràiascà,

    Familia sà o-ngrijeascà,

    Copilasii sà si creascà

    Dupà legea stràmoseascà

    Lângà vatra bàtrâneascà.

    Si atunci, de supàrare,

    Îsi ia traista la spinare

    Si pleacà în lumea mare.

    Nu stie unde s-ajungà

    Si nici unde sà se ducà

    Sà afle ceva de muncà.

    Muncitorul din uzine

    O duce de azi pe mâine

    Având viata unui câine,

    N-are bani si n-are pâine

    Si fuge unde-i mai bine.

    Dacà vrea ca sà munceascà

    Trebui sà càlàtoreascà

    Si afarà sà cerseascà

    O viatà mai omeneascà,

    Cà în fabricile noastre

    S-au fàcut numai dezastre.

    Oamenii de la putere,

    Mosierii astei ere,

    Nu mai construiesc santiere,

    Ei ar trebui sà stie :

    N-au materie cenusie !

    Din industria întreagà,

    Praful o sà se aleagà !

     

    Întâlnesti peste hotare,

    Unde e moneda tare,

    Toti românii de valoare :

    Talentatii nostri medici,

    Ce-au în tarà numai piedici,

    Miile de ingineri

    Si bratele de mineri.

    Vezi artistul si strungarul,

    Ziaristul si plugarul,

    Arhitectul si zidarul

    Profesorul si brutarul,

    Avocatul si notarul,

    Cum slujesc cu hàrnicie

    Si cu multà vrednicie

    Fàrà ca tara sà-i
    stie.

    Iarà în patria mumà,

    Dirijatà de o ciumà,

    Îi vezi cum fàcurà roatà

    Si-o încercuirà toatà,

    Smecherasii meseriasi,

    Politicieni borfasi

    Si o haità de pungasi

    Ce se cred careu de A-si.

     

    - De pleci tinere române

    În tarà cine ràmâne ?

     

    - Ne ràmân noii ciocoi,

    Tigànoi si aràboi

    Care-au fost alesi de noi !

    Doar din cauza lor

    Pàràsesc al meu popor !

    Îmi las casà si pàrinti

    Si mà duc sà fac arginti,

    C-au adus în sàràcie

    O întreagà Românie !

     

    Voi, alesii blestemati,

    Tineretea ne-o furati,

    Sunteti lupi înfometati,

    Senatori si deputati,

    Doar la jafuri talentati !

    Lacomi nu và sàturati !

    Nu vedeti cum tara zace,

    Îndurà si-ntruna tace !?

    Si, nemaiavând ce face,

    Plecàm, và làsàm în pace !

    Voi nu veeti tragedia

    Ce-o tràieste România !?

     

    Marian Costache

    Montréal, Canada

    ianuarie 2003