Nu trebuie să alegem mereu răul cel mai mic

La 1 decembrie, Mişcarea Noua Republică a demarat o campanie naţională de strângere de semnă­turi, ca să devină partid politic. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de 25 de mii de aderenţi, din 18 judeţe diferite. Dacă va reuşi să se transforme în partid – lucru pe care organizatorii îl anunţă pentru 25 martie 2012 -, Noua Republică îşi propune să participe la alegerile de anul viitor.

Pornită ca o mişcare civică lansată pe Internet, în octombrie 2011, Noua Republică îl are drept iniţia­tor pe Mihail Neamţu (foto), filozof, teolog şi analist politic cunoscut în România. Pentru a vă oferi mai multe informaţii despre această miş­ca­re şi despre iniţiatorul ei vă prezentăm, mai jos, un interviu reali­zat cu Mihail Neamţu. Noua mişcare are şi un site oficial: www.nouarepublica.ro

Pagini Româneşti: Mulţi dintre cititorii publicaţiei noastre nu ştiu mai nimic despre Mihail Neamţu. Cine sunteţi dvs.?

Mihail Neamţu: Sunt un tânăr care a studiat 7 ani în universităţi importante din Occident (München, Durham, Londra, Washington DC) şi care s-a întors în ţară pentru a sluji binele comun. La 16 aprilie 1978 începeam numărătoarea la maternitatea din Făgăraş, urmând să trăiesc în Arad pentru mulţi ani. Ţin minte cum ascultam, alături de bunici şi părinţi, Radio Europa Liberă şi Vocea Americii. Aveam 11 ani când, tot la Arad, vedeam de pe geamul apartamentului de bloc un şir de tancuri ale armatei, care veneau dinspre garnizoana Lipova către Primăria Aradului. Pentru 36 de ore n-am ştiut dacă vor trage sau nu (printre manifestanţii anticomunişti numărându-se şi tata). În aprilie 1990, participam sufleteşte la mişcarea “Piaţa Universităţii”. În aceeaşi perioadă am activat în organizaţia de tineret a PNŢCD. În câteva drumuri la Bucureşti i-am întâlnit pe Ion Raţiu, Corneliu Coposu sau regretatul Ioan Alexandru. Am susţinut mereu forţele reformiste, anticomuniste, colaborând, în perioada 2007-2009, la ziarul Cotidianul (în compania altor editorialişti ca Traian Ungu­reanu, Teodor Baconschi ori Sever Voi­nescu).

În perioada martie 2010 – septembrie 2011, am fost director ştiinţific la Institutul de Investigare a Crimelor Comu­nismului şi Memoria Exilului Românesc.

Cum de aţi ajuns la ideea de a crea o mişcare politică?

Noua Republică a apărut prin rostogolirea pe internet a unui manifest, la care au aderat, ulterior, mii de oameni. Aş vrea să pun accentul pe geneza spontană a acestui proces. Nu ne-am născut ca partidele de buzunar ale foştilor nomenclaturişti. Suntem o asociaţie de oameni liberi, curajoşi şi oneşti. Concurăm toate partidele oportuniste, clientelare, incompetente. Spulberăm mitul că românii sunt condamnaţi să aleagă răul cel mai mic. Precaritatea noastră de astăzi se datorează în mare parte resursei umane de proastă calitate care populează clasa politică. Cred că avem nevoie, mai mult ca oricând, de lideri vizionari, capabili să gân­dească România ca destin, nu doar ca simplă oportunitate. Există mulţi oameni valoroşi în societate, care se ţin departe de filialele partidelor actuale. Vrem să gân­dim politica în termenii unei construcţii instituţionale şi constituţionale care facilitează dialogul între ideile novatoare, cetăţenii plătitori de taxe, banul de pe piaţă, inteligenţa experţilor şi curajul decidenţilor.

De ce Noua Republică? Aveţi ceva împotriva vechii monarhii? În ce rela­ţie sunteţi cu ideea de reinstaurare a monarhiei în România?

Cred că monarhia a adus enorme bene­ficii României moderne. Sunt un admirator declarat al lui Carol I. Îi port un respect profund Majestăţii Sale Mihai. Dar nu cred că în România există acum un entuziasm real pentru revenirea la monarhie. Regele a dezamăgit împă­cân­du-se cu cei care îl fugăreau pe şoselele din România, împăcându-se cu foştii reprezentanţi ai Securităţii care o urmă­reau pe Monica Lovinescu în 1977, în timp ce ei făceau averi la Crescent, împă­cându-se cu Securitatea, într-un anumit fel, prin proxy, prin Radu Duda şi alţii.

Eu cred că românii îşi doresc să voteze principalul reprezentant politic al naţiunii o dată la patru ani, pentru că nimeni nu este atât de bun încât să merite o poziţie pe viaţă.

Ce părere aveţi de ideea chemării pe tronul ţării a Prinţului Charles al Marii Britanii?

O ironie a unui tabloid britanic.

Am citit într-un interviu de-al dvs. că vreţi să-i “civilizaţi” pe români: să nu mai claxoneze în intersecţii, să nu mai scuipe seminţe pe stradă etc. Cum vreţi s-o faceţi? Prin constrân­gere sau prin educaţie? Şi, mai ales, de cât timp veţi avea nevoie pentru asta?

Noua Republică va demara, în urmă­toarea perioadă, o campanie de promo­vare a unor valori sociale. Cetăţeanul Noii Republici este cel care nu claxo­nea­ză în trafic în mod inutil. Este cel care nu scuipă seminţe în capul celui venit pe stadion să vadă o partidă de fotbal. Este cel care nu va înjura şi nu va scuipa pe stra­dă. Pe de altă parte, relansăm conceptul de cetăţenie activă, prin întoarcerea la demnitatea cetăţeanului dispreţuit adesea de un stat corupt şi incompetent. Noua Republică s-a născut din sentimentul celor care ştiu că se poate altceva, că există, în această ţară, resurse de competenţă, de imaginaţie creatoare, de vitalitate, resurse ascunse şi abandonate de marile partide.

Ştiţi ce înseamnă să fii imigrant?

Da, am trăit şapte ani departe de ţară şi cunosc condiţia celui obligat să-şi inventeze viaţa de la zero. Apreciez enorm contribuţia diasporei la binele României.

Vedeţi vreun loc în partidul dvs. sau în treburile ţării, dacă veţi ajunge la guvernare, pentru românii din străinătate?

Din păcate, partidele actuale s-au dispensat de această resursă extraordinară. Diaspora românească are o inteligenţă foarte bine pregătită la marile universităţi occidentale, care nu este folosită nici de partide şi nici de statul român, prin  instituţiile sale. Noi, cei de la Noua Republică, vom încerca să remediem această situaţie prin promovarea în poziţii admi­nistrative a românilor care activează cu succes în străinătate. Foarte mulţi oameni din diaspora sunt alături de noi, ceea ce înseamnă că interesul pentru ţară nu a scăzut deloc. Avem susţinători din Ca­nada, Italia, Statele Unite, Marea Britanie, Irlanda sau Grecia. Drumul către Noua Republică se face în şapte puncte. Recuperarea vocii românilor de pretutindeni este unul dintre acestea.

Ce aşteptaţi de la românii din afară, dacă aşteptaţi ceva? Sprijin financiar, logistic, implicare în viaţa politică a partidului, a ţării?

Idei creatoare, voluntariat electoral, proiecte de centru-dreapta, sprijin material.

Noua Republică susţine fără rezerve votul  prin corespondenţă

Opoziţia nu vrea să audă de votul românilor din străinătate. Dvs. ce pă­rere aveţi despre votul prin corespondenţă?

Noua Republică susţine fără rezerve votul prin corespondenţă. Credem că românii din străinătate trebuie încurajaţi să îşi exercite dreptul constituţional de a-şi alege reprezentanţii. Condiţiile în care o pot face acum sunt inacceptabile, cu atât mai mult cu cât o bună parte din populaţia activă a României munceşte în străinătate.

Ce este mai trist în opinia dvs.: ca un român să trăiasca fericit departe de ţara lui sau să trăiască nefericit în mijlocul neamului lui?

Cred că românii pot trăi fericiţi, în mijlocul neamului lor.