Referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a generat în România o gravă criză politică, economică şi socială, dar şi o sumedenie de dosare penale pentru fraudă electorală. La nivel naţional, Parchetul General are pe rol peste 500 de anchete, în care mii de cetăţeni români sunt cercetaţi pentru implicare în frauda electorală de la referendum.
Într-un comunicat dat publicităţii de Parchetul General, se arată că “posibilele fraude anchetate de procurori se referă la persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe listele electorale suplimentare, persoane care figurează că ar fi votat, dar în realitate nu s-au prezentat la vot, prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale, prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane”.
Parchetul General a ţinut să sublinieze că procurorii nu cercetează modul în care românii au votat la referendum, ci posibilele fraude electorale comise de anumiţi cetăţeni, cu precădere în localităţile unde prezenţa la referendum a depăşit procentajul de 100%. De altfel, mărturiile unor primari din ţară dovedesc acest lucru. Vergil Gealapu, primarul din localitatea Bărăşti, judeţul Olt, a declarat că “în comuna noastră au fost trei secţii de votare, însă doar la două se face anchetă, acolo unde prezenţa depăşeşte 100%. De altfel, la una dintre secţii prezenţa a fost de 200%”.
Iliescu, Ponta şi Antonescu ameninţă procurorii cu măsuri represive
La scurt timp de la declanşarea anchetelor Parchetului General, mai mulţi lideri ai USL au declanşat un adevărat atac la adresa procurorilor, ameninţându-i cu repercusiuni dacă anchetele nu încetează imediat.
Unul dintre cei mai virulenţi a fost Ion Iliescu, care a cerut răspicat să se facă ordine la Parchet: “M-a scandalizat treaba, trebuie să facem ordine! Parla-mentul va trebui să intervină, să acţioneze. Trebuie o anchetă imediată, cu toate instituţiile implicate, Parchetul înainte de toate. Când ne-am trezit cu armata de procurori trimisă la oameni, ce are asta în comun cu libertatea pe care am cucerit-o în urmă cu 22 de ani?”, s-a întrebat fostul politruc.
Din fotoliul său de preşedinte interimar, Crin Antonescu a lansat şi el un atac la adresa anchetatorilor, pe care i-a comparat cu procurorii din vremea comunistă: “De la colectivizările forţate din anii ‘50 nu s-a mai văzut un asemenea desant al procurorilor. Aştept de la Procurorul General, preşedintele CSM şi mi-nistrul interimar al Justiţiei explicaţii publice urgente despre anchetarea fraudelor electorale”. Crin Antonescu e de părere că acţiunile procurorilor “afecteaza drepturile cetăţeneşti fundamentale, iar cetăţenii pot fi descurajaţi să mai participe, în viitor, la diferite tipuri de scrutin”.
Premierul Victor Ponta l-a acuzat direct pe Traian Băsescu că se află în spatele anchetelor şi i-a cerut acestuia “să oprească prigoana procurorilor împotriva celor care au votat la referendum”, întrucât “asemenea abuzuri nu s-au mai întâmplat de pe vremea comuniştilor”. “Îmi este foarte clar că preşedintele suspendat este în spatele acestei acţiuni abuzive, prin care oameni simpli, oameni din comune, din sate, din diverse regiuni ale ţării, sunt anchetaţi într-un mod pe care eu nu l-am cunoscut în România. Înţeleg că a fost în anul 1946, după alegerile de atunci şi, eventual, a mai fost în 1987, când muncitorii de la Braşov s-au ridicat împotriva lui Ceauşescu. Aceleaşi metode utilizate atunci se utilizează acum, cu procurori care sunt trimişi, practic, să îi persecute şi să îi intimideze pe oamenii care au votat”, a declarat Victor Ponta.
200.000 de suspiciuni de vot multiplu
Deputatul PSD Bogdan Niculescu Duvăz a fost foarte tranşant în ceea ce priveşte soarta procurorilor care anchetează fraudele de la referendum: “Este un gest inadmisibil de folosire a unei instituţii de forţă a statului, care trebuie să asigure statul de drept, în interes politic. Este un fapt fără precedent şi nici măcar la colectivizare, în anii ’50, nu au fost folosiţi procurorii puterii de atunci, instalată cu tancuri sovie-tice”. Duvăz a ţinut să adauge că “procurorii trebuie să ştie că vor răspunde pentru abuz în funcţie. Să le fie clar, chiar dacă au primit ordin în acest sens, nu au nicio scuză că au acţionat abuziv”.
Bogdan Niculescu Duvăz a oferit şi o imagine a dimensiunii fraudei de la referendum, el declarând că “cele 200.000 de suspiciuni de vot multiplu nu au condus la 7,5 milioane de voturi pentru demitere”.