Lei interlopi
Arestarea lui Nuţu Cămătaru şi descoperirea ulterioară a unei mini-grădini zoologice în locuinţa acestuia au făcut deliciul ziarelor canadiene. Nu ai în fiecare zi ocazia să publici fotografii cu ziarişti români strânşi ca la circ, să vadă leul lui Nuţu Cămătaru mai sedat decât moneda naţională.
Nuţu Cămătaru, pe numele său real Ion Balint, avea în menajeria sa personală (şi ilegală, în acelaşi timp) patru lei (un mascul, o femelă şi doi pui născuţi în captivitate), precum şi doi urşi.
Ottawa Citizen şi Vancouver Sun menţionează că, după toate aparenţele, leii şi urşii erau folosiţi de Cămătaru pentru a-şi intimida rivalii în “afaceri”.
La trap prin farfurie
Scandalul cărnii de cal care a înlocuit pe şest carnea de vită în semi-preparatele servite de europeni este urmărit şi de presa din Canada. Deşi România pare să fie sursa cărnii de cal, problema ar veni totuşi de la producătorul francez Spanghero, care a importat carnea de cal din România şi a amestecat-o, cu bună ştiinţă, cu carne de vită, scrie The Chronicle Herald, care preia un articol din mai prestigiosul The Economist.
Scandalul în sine pare a avea însă o amploare care nu poate fi explicată raţional. E vorba de o carne comestibilă, care, dacă ar fi corect indicată pe eticheta produselor, ar constitui unul din puţinele elemente sănătoase din acele semi-preparate, printre coloranţi, aditivi şi emulgatori, a căror prezenţă nu pare a supăra pe nimeni. Societatea de astăzi a ajuns să fie mai oripilată de zoologie decât de chimie.
Cu Urs, dar fără public
Să rămânem, relativ, în domeniul animal, prin prezentarea reacţiilor pozitive ale publicaţiilor din Canada la acordarea Ursului de aur pentru filmul românesc Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer.
CBC, Reuters Canada sau The Huffington Post Québec au lăudat acest nou succes al cinematografiei noastre. Premiată aproape anual, industria filmului românesc mai are de rezolvat o singură problemă: aducerea publicului în sălile de cinema. Potrivit regizorului şi producătorului Tudor Giurgiu, în 2012, filmele româneşti au înregistrat audienţe de doar 1,8% din numărul total de spectatori care au intrat într-o sală de cinema din România. În acelaşi timp, în ţările vecine, cinematografia locală, în lipsa unor succese internaţionale comparabile, a înregistrat performanţe mult superioare: în Bulgaria – 8,8%, în Serbia – 9,2%, iar în Cehia – peste 30%.
Măi, inginerule!
Se pare că românul s-a născut poet. După care s-a făcut inginer – cel puţin, aşa reiese din statisticile Ordinului Inginerilor din Québec, unde un inginer din cinci este format în străinătate, scrie La Presse.
Franţa este pe primul loc ca ţară de provenienţă a inginerilor, cu 20%, fiind urmată – surprinzător, zice ziarul La Presse – de România, care oferă un contingent de 13%. Pe următoarele locuri se află Algeria – cu 10%, şi Egipt – cu 6%.
Să nu ne mai furăm căciuliţele
Polonezii au lansat o campanie mai ciudată, scrie Vancouver Sun, de salvare a semnelor diacritice din limba poloneză. Asaltaţi de telefoane mobile, tablete şi pc-uri dotate cu tastaturi care cer utilizatorului să apese tasta Alt pentru a obţine o literă care conţine diacritice, polonezii par dispuşi să renunţe la a le mai folosi.
În loc să adopte modelul quebechez, prin care li se interzice fabricanţilor să vândă un produs dacă tastatura nu e în franceză, oficialii de la Varşovia preferă să-şi roage cetăţenii să fie mai atenţi cu limba lor.
Vancouver Sun precizează că probleme similare mai au şi ruşii, şi românii. În România, notează ziarul, situaţia e şi mai gravă, întrucât chiar şi unele instituţii ale statului au renunţat la folosirea diacriticelor.
Românii nu au hotărât încă să iasă în stradă, deşi este evident că, odată cu gazele de şist, capitaliştii ne fură, nu-i aşa?, şi căciuliţele de pe litere.
Petrom aduce beneficii canadienilor
Ziarul The Globe and Mail analizează performanţele fondurilor canadiene care investesc în economii mici. Cel mai bine dintre ele stă Templeton Frontier Markets, care preferă ţări cu economii mici, aflate în stadii incipiente de dezvoltare.
Fondul a investit în Nigeria, Quatar, Kazakhstan şi România. În top 10 al companiilor în care s-a investit, chiar pe primul loc se află firma românească Petrom, la care fondul Templeton Frontier Markets a obţinut, în ultimul an, un randament de 21,9%. Spre bucuria investitorilor.
În rest, rămâne cum am stabilit: România este o economie mică, în stadiu incipient de dezvoltare, cu puţine, dar excelente ocazii de afaceri. Cel puţin pentru fondurile de investiţii.
Trafic cu ovule
Windsor Star scrie despre traficul cu ovule umane în care sunt implicaţi medici români şi israelieni.
Clinica românească MedNewLife racola tinere studente din provincie, cărora le dădea 600-800 de euro pentru ovulele prelevate. Acestea erau apoi vândute, pentru 3.000-4.000 de euro, unor cupluri care doreau să aibă copii, majoritatea din Israel.
Spaima britanicilor
National Post prezintă o analiză a disputei din Marea Britanie despre o posibilă invazie a imigranţilor români şi bulgari. Nimeni nu ştie exact câţi români vor veni, dar, în 2004, atunci când laburiştii au deschis graniţele pentru Polonia, Ungaria şi Cehia, se aşteptau la 13.000 de persoane pe an. În 2010 însă, numărul acestora atinsese 250.000.
Parlamentarii britanici care se opun deschiderii graniţelor către România şi Bulgaria menţionează că salariul minim în regat este de şase ori mai mare decât cel din România. Pe de altă parte, UE a adus aminte guvernului de la Londra că un milion de britanici trăiesc în afara Marii Britanii, în ţările Uniunii, unde nu-i discriminează nimeni.
