După doi ani de experiență în importul privat la vinurilor românești și de contact și cu mediul producătorilor din România, și cu consumatorii din Canada, ne propunem să realizăm un scurt bilanț al realității acestui domeniu.
Vinurile româneşti au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare continuă şi mai ales o ridicare a nivelului calitativ.
Naţional Geografic România a apărut pe copertă numărului 150 din octombrie 2015 cu titlul RENAŞTEREA VINULUI ROMÂNESC, un titlu ce poartă chintesenţa unei realităţi. Teroarul e prielnic, iar know how-ul şi noua tehnologie implementată de către proprietarii podgoriilor începe să dea rezultate.
În România sunt în acest moment instalaţi francezi, englezi, germani şi foarte mulţi italieni ce deţin proprietăţi viticole, în general oameni cu multă experienţă în domeniu. Există bineînţeles şi proprietari români care odată cu schimbarea proprietăţii au schimbat mentalităţile şi condiţiile de producere ale vinurilor.
Pe lângă proprietari, au apărut oenologi români sau străini cu experienţă şi mult entuziasm în a exploata potenţialul teroarului românesc. Pe scurt, există calitate.
Vinurile sunt premiate la concursuri şi saloane internaţionale, iar specialişti internaționali s-au reunit anul acesta pentru a realiza un Catalog al Vinurilor Româneşti. Acesta nu a fost încă editat, însă cunoaştem faptul că 38 de vinuri au obţinut cote de peste 90 de puncte, ceea ce le plasează în categoria vinurilor de excelenţă.
Consumatorii
Dacă producţia de vinuri româneşti cunoaşte un mare salt calitativ, nu putem spune acelaşi lucru despre calitatea consumului.
Consumatorul român se caracterizează printr-un grad mare de inerţie, dezlipindu-se cu greu de la bine încetăţenitul obicei de a consuma vin dulce cu sifon. Renumitul şpriţ. El este departe de a înţelege şi aprecia calitatea unui vin sec, de a cunoste plăcerea consumului unui vin bun în cantitate mică.
Este însă extrem de interesantă tendinţa apărută în special în România în promovarea vinurilor. Există din ce în ce mai multe cluburi şi asociaţii de degustare şi promovare a vinulrilor.
Interesant este și numărul mare de tineri implicaţi, atât doritori în a cunoste mai mult, cât mai ales specialişti cu studii în ţară şi străinătate. O mare parte dintre aceştia îşi asumă dificilă sarcină de a educa consumatorul.
Promovarea
Promovarea vinurilor pe plan internaţional, iată un capitol la care România şi producătorii strălucesc prin mediocritate.
Vinul românesc ar putea deveni cel mai uşor un brand de ţară, poate cel mai facil mijloc de comunicare şi promovare a imaginii României. Eforturile sunt disparate şi nu există nicio coerenţă în acest sens.
Fiecare producător depune eforturi pe cont propriu, iar asociaţiile existente au mari greutăţi în a face legătură între proprii membri cât mai ales între aceştia şi structurile guvernamentale cu rol determinant în promovarea exportului vinurilor româneşti.
Plecând de la atitudini gen „Eu nu particip alături de voi” până la sublima inocenţă cu care România a ratat anul acesta participarea la Festivalul Vinului de la Bordeaux, trecând evident prin etapa tipic românească de a ne pune piedică unul altuia, vechile metehne româneşti încă se întâlnesc la tot pasul.
Cu alte cuvinte, promovarea este sublimă dar lipseşte cu desăvârşire.
Apar însă inițiative personale, oameni cu studii și poziții în străinătate care se ambiționează să facă ceva în acest sens, tot atât pe cât se pare că autoritățile în domeniu se străduiesc să se opună.
În anul 2014, o tânără româncă cu cetățenie italiană descoperă potențialul vinurilor românești, își propune și realizează ceea ce puțini au reușit până acum. Face cunoscute vinurile românești în Italia, țara care în 2014 deține locul întâi la producția mondială de vinuri, adică la mama lor. Cu șarmul și profesionalismul ei, Marinela Vasilica Ardelean impune vinurile românești la Festivalul Vinului de la Merano Italia și mai mult, concepe și editează prima carte despre acestea ce se impune pe plan internațional sub titlul „50 de vinuri românești întâlnesc 50 preparate culinare italiene”, carte bilingvă (italiană și română) ce obține mențiunea specială a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.
Tot Marinela este inițiatoarea proiectului de evaluare a vinurilor ce se va concretiza în primăvară anului următor în Catalogul Vinurilor Românești, ediție bilingvă engleză și română.
În ediția următoare, ne propunem să realizăm un clin d’œil asupra realității vinurilor românești în Canada și în mod special la Montreal. Stați aproape!
Clubul DIONIS mulțumește după 2 ani de activitate membrilor și clienților care ne-au acordat încrederea lor, celor pe care am încercat să-i satisfacem oferindu-le vinuri pe gustul lor și mai ales celor care ne-au onorat cu prezența în mod repetat la Atelierele nostre de cultură a vinului.
Tuturor românilor din comunitate le urăm Sărbători Fericite și Un An Nou (cu vin) Mai Bun!
