In comunitatea romaneasca din Montréal, multi stiu ca Serban Popa este un om preocupat atat de viata comunitatii, cat si de viata artistica si culturala a cetatii (sau “cetatilor”, daca luam în considerare si Rive-Sud). Iar numele artistului este cunoscut nu doar în randul membrilor comunitatii romanesti montrealeze, ci si în lumea cultural-artistica “mare”. Nici nu e de mirare, fiindca el este si unul dintre cei sapte fondatori ai unei institutii culturale, “La Maison des Arts Rive-Sud”, institutie care a crescut ca Fat-Frumos în cei opt ani de existenta.
Despre aceasta institutie de arta ne-am propus mai de mult sa scriem, iar acum am gasit prilejul, mai ales ca recenta expozitie a absolventilor cursurilor desfasurate la “Maison des Arts Rive-Sud” a cuprins, printre altele, si lucrarile a doua romance (icoane pe sticla), expuse în preajma sarbatorii religioase a Înaltarii Domnului. Pornind de la acest fapt, am încercat sa punem pe hartie istoria unui asezamant cultural canadian la a carui înfiintare si evolutie a contribuit în mod esential un roman.
Între realizari quebecheze ai frustrari romaneati
De la doar cativa profesori, cu un numar de elevi cat o clasa “de la tara”, la o institutie aflata actualmente în parteneriat cu Universitatea Bishop din Lennoxville, iata un drum care nu pare posibil de strabatut în numai opt ani. Si totusi…
Sa-l ascultam pe Serban Popa povestind: “Am inceput cu sapte profesori, în fapt cei care au fost si membrii fondatori. Iar în prima promotie erau 24 de cursanti, pe care ii împarteam practic intre noi. Acum institutia are 20 de profesori, iar numarul de elevi este de aproximativ 600 anual. Sustinem trei sesiuni pe an – de iarna, de primavara si de toamna – pe care cursantii le platesc. Avem nu mai putin de 31 de cursuri, printre care cele de acuarele, de pictura pe sticla, de icoane bizantine, de modelare in ceramica, în lemn, în metal, în sticla, foto, benzi desenate etc.”
Serban Popa precizeaza ca acest proiect a reusit fara nici un fel de sustinere financiara din partea guvernului sau a municipalitatii. Spre deosebire – adauga el cu regret – de proiectele pe care le-a demarat in cadrul comunitatii romanesti si care, desi au fost finantate cu zeci de mii de dolari de la bugetul Québecului sau al Montréalului, s-au “pierdut pe drum”, cu bani cu tot. “Ma refer la proiectul de organizare a festivalului 365 de artisti pentru 365 de ani ai Montréalului, ca sa nu mai spun de proiectul initial al Pietei Latinitatii, avand in centru statuia lui Eminescu, proiect modificat apoi si finalizat, cum se stie, sub forma actualei – mult contestate – Piete a Romaniei”, spune artistul.
“La Maison des Arts Rive-Sud” prezinta un element de care ar trebui sa fim mandri, spune Serban Popa. Este vorba de simbolul institutiei, care reprezinta o casa peste care se suprapune o amprenta palmara, totul în culorile drapelului romanesc. Iar daca alegerea acestor culori mai poate fi pusa pe seama faptului ca ele reprezinta “culorile primare” pentru arta plastica, pata din podul palmei umane este un simbol clar al gaurii din tricolorul Revolutiei din Decembrie 1989.
