Dan Hanganu, din nou în prim-plan
Dan Hanganu “a făcut”, în luna august, prima pagină a ziarului Le Citoyen, publicaţia primăriei din cartierul Côte-des-Neiges/Notre-Dame-de-Grâce. Arhitectul de origine română este proiectantul perimetrului pentru evenimente recent inaugurat în Parcul Jean-Brillant, în prezenţa unor personalităţi din administraţia locală şi provincială. După cum se ştie, Dan Hanganu a mai realizat în Québec o mulţime de edificii importante. Dintre cele de la Montréal, amintim sediul HEC (École des hautes études commerciales), muzeul Pointe-à-Callière din Vieux-Port, pavilionul de design al UQAM, sediul social al Cirque du Soleil, Théâtre du Nouveau Monde. Dintr-un comunicat recent, aflăm că Dan Hanganu este şi arhitectul noii biblioteci Marc-Favreau, din cartierul Rosemont/La-Petite-Patrie, care va fi inaugurată anul viitor.
Montréalul, încâ în zodia Nadiei
Mai multe publicaţii, printre care şi La Presse, au scris despre sondajul iniţiat de muzeul Pointe-à-Callière pentru a afla care sunt cele mai importante cinci evenimente sportive care au marcat istoria Montréalului. Printre evenimentele nominalizate, pentru care puteţi vota pe site-ul muzeului, se află şi primul 10 obţinut de Nadia la Olimpiada din 1976. Dintre celelalte, menţionăm cele 50 de goluri în 50 de meciuri, înscrise de legendarul Maurice Richard (1945), primul Grand Prix desfăşurat la Montréal şi câştigat de Gilles Villeneuve (1978), câştigarea Cupei Stanley pentru a 24-a oară de echipa de hochei Les Canadiens din Montréal.
L-au impresionat pe Gingras
Cvartetul românesc Arcadia a concertat luna trecută la Montréal, în cadrul McGill International String Quartet Academy. Interpretarea cvartetului din Cluj l-a entuziasmat, realmente, pe Claude Gingras, cronicarul de specialitate al ziarului La Presse, care i-a etichetat pe tinerii români drept “nouvelle révélation”. Gingras este unul dintre cei mai reputaţi critici muzicali din Canada şi scrie cronici culturale în La Presse de aproape 60 de ani. Despre Ana Török, vioara întâi a quartetului Arcadia, Gingras spune că interpretează cu exactitudine, dar şi cu multă personalitate, ceea ce o recomandă pentru o carieră solo. Coechipierii săi masculini (Răsvan Dumitru, Traian Boala şi Zsolt Török) sunt, de asemenea, remarcabili, iar împreună formează un grup care emoţionează prin sinceritatea interpretării.
După dealuri, la TIFF
În cadrul TIFF, celebrul festival de film din Toronto (care se desfăşoară, anul acesta, între 6 şi 16 septembrie), a fost prezentat şi După dealuri, ultimul film al lui Cristian Mungiu. Două ziare din Canada, Toronto Star şi The Globe and Mail au inserat scurte cronici ale filmului în paginile lor. Globe and Mail a fost de-a dreptul elogios, considerând că pelicula vine în tradiţia unor regizori ca Ingmar Bergman şi Carl Theodor Dreyer. După dealuri este, de altfel, propunerea oficială din partea României pentru premiile Oscar 2013.
Au speriat Canada
O reţea infracţională formată din ţigani români a fost anihilată în Durham, Ontario, scrie Toronto Sun. Poliţiştii au arestat 34 de persoane, după o anchetă minuţioasă, la care au mai participat Interpolul, FBI, Homeland Security şi Jandarmeria Canadiană. Potrivit poliţiştilor canadieni, grupul infracţional se constituise plecând de la o singură familie, care a format în jurul său o reţea de peste 400 de persoane, recrutând membri din România. Odată ajunşi în Canada, aceştia cereau statut de refugiat şi începeau să “opereze”. Poliţia a confiscat deja marfă şi bunuri în valoare de 85.000 de dolari, iar în prezent sunt investigate transferuri suspecte totalizând un milion de dolari. De notat că, de la începutul anului, grupul a primit ajutoare sociale în Ontario în valoare de peste două milioane de dolari.
Ciocârlia, la Montréal
Cunoscuta Fanfară Ciocârlia din satul Zece Prăjini (jud. Iaşi) va susţine un concert la Québec şi un al doilea la Montréal, anunţă Québec Spot Media. La Québec, artiştii ţigani vor cânta pe 19 septembrie la Le Cercle iar la Montréal pe 20 septembrie la Théâtre Rialto.
Fanfara Ciocârlia a fost formată în 1996, la insistenţele inginerului de sunet german Henry Ernst. Acesta le-a devenit ulterior manager. Ei au concertat în peste 50 de ţări.
Românii fură mirese
Unul dintre cele mai exotice obiceiuri din România, furatul miresei la nuntă, a fost obiectul unei ştiri pu-blicate de Associated Press şi preluate de mai multe ziare canadiene, inclusiv de The Gazette.
Aricolul arată că, în Bucureşti, moda este ca miresele furate să fie duse sub Arcul de Triumf, unde pot fi văzute şi câte 20 deodată. Şi, cu toate că accesul la Arcul de Triumf este ilegal, autorităţile închid ochii.
Cum se întâmplă de multe ori, apar însă şi bizarerii în prezentarea acestui obicei: între altele, autoarea de la AP spune că furatul miresei este ceva comun în fostele ţări ale Uniunii Sovietice (să fi considerat că România e una dintre ele?) sau că, prin astfel de manifestări, românii caută să scape de tensiunile acumulate din cauza corupţiei politicienilor şi a recentelor măsuri de austeritate.
Aur, deci cianură
O altă companie minieră canadiană provoacă scandal în România. Guvernul român a anunţat începerea unei anchete pentru a vedea cum a obţinut Eldorado Gold un acord de mediu pentru exploatarea de la Certej (jud. Hunedoara), arată Radio-Canada şi portalul Canoe. Ex-ploatarea aurului în acest perimetru implică utilizarea cianurii. Certificatul a fost obţinut în luna iulie, iar guvernul român a reacţionat în septembrie, la presiunea ONG-urilor de mediu, fără a putea explica de ce a tăcut atâta timp.
Făgăraş, turism activ
Portalul Canoe preia un articol din cotidianul britanic The Guardian, care propune un top 10 al destinaţiilor de vacanţă activă din Europa. Printre recomandări se numără şi excursiile în Munţii Făgăraş. Introducerea României pe listă este relativ suprinzătoare, dacă ţinem cont de celelalte nouă variante, care includ călărie în Italia, surf în Portugalia, înot cu delfinii în Azore sau admirat aurora boreală în Finlanda.
Festival românesc
Cea de-a noua ediţie a Festivalului românilor, care se desfăşoară zilele acestea la Toronto, este menţionată în The Canadian. Comunitatea românească din Toronto aniversează, cu această ocazie, 58 de ani de existenţă.